Fotografia – pasiune la rang de artă cu Eugen Demetercă

Despre fotografie s-au spus multe. Una dintre preferatele mele: Fotografia este o oglindă înzestrată cu memorie 🙂

Ce pot spune în plus este că astăzi a venit timpul să va las în compania unui om extraordinar care combină pasiunea fotografiei cu meseria de director imagine în televiziune, cu plăcerea mersului pe biclă și a mânuirii caiacului și… multe altele. Fascinant, să vezi oameni pentru care o zi normală din viață este ocupată în mare parte cu multe, multe pasiuni!

Așadar, azi vorbim cu Eugen Demetercă, oaspete de onoare la Around My Dream, pentru a doua oară. Aici ați făcut prima dată cunostință cu el.

Eugen a acceptat invitația mea de a vorbi despre fotografie. Vei afla lucruri interesante. So, lets begin!

1. Pentru cei care vor să te cunoască mai bine, spune-ne te rog câteva lucruri despre tine: de cât timp ai pasiunea pentru fotografie și cum a început totul?

Fotografia s-a insinuat în viața mea din liceu.

Prin clasa a unşpea trebuia să-mi aleg calea de urmat în învățământul superior și am hotărât că mi-ar plăcea ceva care să îmbine o parte de creație cu niște cunoștințe tehnice de specialitate. Până la urmă am rămas cu două optiuni: arhitectură și imagine de film și televiziune.

Pentru că-mi plac provocările și pentru că dintotdeauna m-au pasionat filmele, am ales să dau la specializarea “Imagine de film și televiziune” de la UNATC.  Halal criterii de alegere a unei profesii, așa-i?! 😀

Cum examenul de admitere la imagine avea și două probe practice de fotografie, mi-am luat un aparat foto și acel moment a marcat începutul unei mari pasiuni! 🙂

2. După părerea ta, un fotograf bun este cel care are un aparat profesionist sau nu neapărat?

În lumea fotografiei și-a filmărilor, aceasta este eterna întrebare! 😀

De cele mai multe ori e pusă de cineva care abia începe să exploreze domeniul și crede că poate să sară etape de învățare dacă-și cumpără scule de mii de euro.

Numai că un aparat foto, oricât de scump și performant ar fi el, e doar un instrument inert. Viața înflorește în circuitele lui doar sub o suavă atingere umană. Iar când acea atingere are în spate ani și ani de explorări și căutări vizuale, știe exact ce să ceară de la aparat ca să transpună în dreptunghiul senzorului sau al peliculei o bucată de lume cu semnificații.

O fotografie bună nu se reduce la o imagine corectă din punct de vedere tehnic, cu o expunere perfectă și cu balansul potrivit de alb. Aparatul foto nu știe compoziție, nu cunoaște unghiulația, n-are idee ce ar trebui să scoată sau să lase în cadru, nu decide care-i subiectul și nici ce focală și diafragmă l-ar pune cel mai bine în valoare.

Oare de ce sunt premiați fotografi și nu doar aparatele cu cele mai bune specificații tehnice?

Și de multe ori am fost intrebat: care-i cel mai bun aparat?

Iar răspunsul meu a fost în majoritatea cazurilor: cel mai bun aparat este… cel pe care îl ai!

Când vezi un moment care are potențialul unei fotografii extraordinare, degeaba ai cel mai performant aparat… dacă nu-l ai la tine!

Și-atunci telefonul devine cel mai bun aparat foto! 😀

Și multe dintre telefoanele de azi au niște capacități foto absolut incredibile!

E adevărat că un aparat dotat îți dă posibilitatea să obții fotografii extraordinare în condiții dificile. Dar și cu un aparat mai puțin performant poți surprinde fotografii de premiu dacă știi care-i sunt limitările și reușești să le ocolești sau să te folosești de ele.

3. Ce tip de fotografii îți place să faci mai des? De ce?

Trebuie să recunosc că, deși abordez cu placere toate genurile fotografice, mă dau în vânt după peisaje. Îmi place enorm să mă plimb cât de mult în natură, să fiu împresurat de verdele tonifiant al vegetației, să mă liniștească susurul apei sau mă las hipnotizat de ritmicitatea valurilor mării.

Îmi place să mă joc dimineața “de-a v-ați ascunselea” cu razele curioase ale soarelui care mă caută în cortul ridicat lângă caiace sau să adaug cât mai mule la colecție în timpul zilei, ajutat de pedalale credincioase ale  biclei.

4. Ce te inspiră cel mai mult atunci când ești doar tu și aparatul foto?

Aici n-am ce să-ți  spun, doar că fotografiile le fac când ies undeva, de principiu  😉

5. Ce ar trebui să știe un începător în acest domeniu?

Cine dorește să exploreze minunata lume a fotografiei n-are nevoie de scule care costă cât o garsonieră ca să facă asta. Cum spuneam mai sus, e bun și-un telefon.

Dacă interesul este suficiet de mare, atunci e indicat și-un pic de studiu.

Să afle ce e compoziția, să se intereseze despre culoare și cum poate fi folosită expresiv într-o imagine, să afle care sunt modalitățile prin care poate să redea senzația de tridimensional în spațiul bidimensional al fotografiei, să studieze tipurile de perspectivă (liniară, cromatică, aeriană), să înțeleagă extrordinarele posibilități expresive ale luminii etc.

Pe partea tehnică i-ar prinde bine niște cunoștințe despre distanțele focale ale obiectivelor și ce înseamnă pentru o imagine folosirea unui obiectiv “grandangular”, a unuia ” normal” sau a unui “teleobiectiv”; ce înseamnă o diafragmă deschisă, una închisă, cea optimă din punct de vedere al aberațiilor și când sunt ele de folosit; ce este ISO-ul și balansul de culoare (white balance).

Dar pe lângă acumulatul de cunoștințe, foarte important e antrenamentul ochiului. Să se uite la cât mai multe imagini: fotografii, picturi ale maeștrilor din vechime sau contemporani, cadre din filme. Și nu e greu deloc să facă asta în lumea de azi, în care suntem permanent sub un bombardament al imaginilor.

Iar când spun “să se uite”, mă refer la privitul critic, cel în care își pune problema de ce-i place (sau nu) o anume imagine.

Cine vrea să devină un fotograf are nevoie de toate acestea pentru că o fotografie bună nu înseamnă doar un apăsat pe buton.

Cum spunea binecunoscutul Ansel Adams:

“Nu faci o fotografie doar cu aparatul. Aduci în actul fotografiei toate imaginile pe care le-ai văzut, toate cărțile pe care le-ai citit, toată muzica pe care ai ascultat-o, toți oamenii pe care i-ai iubit”

După mine, o fotografie se naște când fotograful simte o afinitate cu un aspect al lumii. În acel moment, niște întrebări (mai mult sau mai puțin conștientizate) deschid calea către imaginea finală:

-Care este subiectul fotografiei?

-Ce las dar mai ales ce scot din fotografie astfel încât să evidențiez subiectul așa cum doresc?

-Care sunt alegerile plastice care îmi ajută subiectul și care sunt opțiunile tehnice prin care pot să obțin asta?

Pentru un fotograf la început de drum poate e indicat să-și pună aceste întrebări înainte de fiecare declanșare. Atunci când a făcut asta de suficiente ori, nu mai e nevoie de întrebări, căci alegerile vin aproape de la sine.

6. Ai o fotografie preferată? Dacă, da de ce aceea?

Desigur că am o fotografie preferată!

Aceasta:

E preferată pentru că am trăit niște momente de grație în Egipt, la Marea Roșie. Acolo culorile zgubilitice ale peștilor au complotat cu marea de cristal și cu razele mângâietoare ale soarelui ca să evidențieze micuța sirenă care egala fără efort grația peștilor.

Cât am scris despre momentele de grație din Marea Roșie, timpul a trecut și eu m-am schimbat putin. Cum sunt altul acum, s-a schimbat și imaginea preferată. Acum e asta:

Aici liniștea și pacea m-au cuprins în mijlocul apelor și au gravat un moment de refugiu pentru perioadele stresante.

Și iarăși m-am schimbat, așa că iar s-a schimbat fotografia preferată…

Aceasta are un ușor iz biblic, probabil de la Sărbătorile Pascale pe care le-am celebrat de curând. Aici lumina are o calitate cu totul specială, de parcă Divinitatea și-a propus să scalde în revelație acești muritori aleși.

Și iar sunt altul… dar mă opresc aici, c-aş putea s-o țin așa la infinit! 😀

8. Te-ai gândit vreodată să împărtășești și cu alții tot ce ai învățat în tot acest timp în domeniul fotografiei?

Nu numai că m-am gândit dar am și facut-o! 🙂

Am ținut cursuri foto la București, Focșani și Timișoara pentru o firmă ai cărei angajați băteau țara în lung și-n lat și aveau nevoie de fotografii peste tot unde mergeau.

Deși cariera de profesor nu m-a atras atunci când a fost să-mi aleg calea profesională, trebuie să recunosc că ipostaza de “dom’ profesor foto” a fost revelatoare și mi-a plăcut chiar mult. Am avut o satisfacție aparte că am putut ajuta niște “elevi” foarte interesați de domeniul pe care-l prezentam. Așa că, atunci când voi mai avea ocazia, voi împărtăși cu drag din cunoștințele pe care le am.

9. Ne povestesti puțin despre tehnica “abstractului” ?

Așadar schimbăm un pic macazul și trecem la grafica abstractă… 🙂

Aici lucrurile stau ușor diferit în comparație cu fotografia.

Dacă în procesul captării unei imagini problema e ce aleg să rămână în cadru, atunci când e vorba de grafică, situația se schimbă. Aici imaginea trebuie construită de la zero, prin adăugare.

Aceste imagini abstracte le-am “construit” în programe care lucrează mai mult sau mai puțin cu funcții care definesc fractali. Sunt destule variabile pe care le pot modifica, iar de multe ori o modificare mică a unui parametru duce la schimbări neașteptate în imagine.

Lucrările de aici sunt rezultatul interacțiunii mai multor funcții și a jocului cu mai mulți modificatori.

Spre deosebire de grafica/pictura tradițională, eu nu pot să-mi propun să fac ceva anume în program, cum ar fi… un coș. Sau niște baloane. Sau niște mere.

Nu, e un proces de creștere organică, de căutare și de descoperire. Când mă apuc să fac ceva, habar nu am ce-o să iasă la final. De destule ori chiar nu iese nimic și incep cu cu alte funcții, pe “planșa” goală.

10. Pe cand o expozitie a fotografiilor tale?

Bună întrebare! 🙂

Am avut o expoziție personală de fotografie pe care-am plimbat-o de la București la Timișoara și inapoi.

Probabil vor mai și altele, cel puțin două: una pe fotografie și alta pentru “abstracte”.

Când?

Încă nu știu. 🙂

Pe Eugen îl puteți urmări pe blogul său , pe Instagram și Facebook. Fiți cu ochii pe el!

Pe curând!

Mady

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Checkbox GDPR is required

*

I agree